E-On Romania

[Alexx]

Deschid subiectul E-On România pentru că pur și simplu se întrece măsura. Pentru E-On România, dacă te afli în imposibilitate de plată datorită unei regularizări avantajoase lor, ești de rea credință, dacă greșeala aparține tot lor, ești de rea credință, faptul că nu există concurență le permite să ceara tarife mari, să ceară să îți plătești stâlpii și chiar contorul care devine imediat după conectare proprietatea lor. Și pentru că prezentăm risc mare, fără să aibă concurență e normal datorită riscului ca și profitul să fie mare

Companiile energetice europene cer majorarea preţurilor reglementate la energie şi gaze, deşi îşi recuperează mai repede investiţiile în România decât în alte ţări, dând vina pe riscul de ţară.

România este una dintre cele mai interesante pieţe de energie din regiune, datorită poziţiei strategice şi a resurselor variate de care dispune, a declarat ieri Frank Hajdinjak, preşedintele Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) şi directorul general al E.ON România. El a arătat că necesarul de investiţii este mare, iar pentru atragerea acestor bani piaţa trebuie liberalizată, iar preţurile finale, majorate.

„Este nevoie de 40 de miliarde de euro în sectorul energetic pentru noi capacităţi de producţie. Acum sunt foarte puţine proiecte şi va fi foarte greu pentru România să atragă investiţii", a susţinut el. Hajdinjak a recunoscut însă că investiţiile se recuperează mai repede în România decât în alte ţări, precum Germania, şi a argumentat prin faptul că, la noi, climatul investiţional este mai riscant.

Lipsa de concurenţă dăunează preţurilor

„Companiile trebuie să fie sigure că-şi vor recupera investiţiile. E vorba de riscul de ţară. România are un risc mai mare decât Germania, deci investitorii trebuie să aibă o rată de rentabilitate mai mare", a spus oficialul ACUE, fără să precizeze care este valoarea indicatorului în alte ţări, în comparaţie cu România.


Potrivit informaţiilor deţinute de "Adevărul", equity IRR-ul companiilor în România (un indicator care măsoară rata de rentabilitate fără a lua în calcul împrumuturile bancare) este de 22% în cazul proiectelor eoliene, în timp ce în Bulgaria valoarea indicatorului este de 11%, în Polonia - 17%, iar în Serbia - 12%.


Directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată (GEA), Liviu Voinea, a explicat, pentru „Adevărul", că această situaţie este cauzată de faptul că pe piaţa energetică locală nu există competiţie. „Investitorii văd în România un risc mai mare şi atunci îşi asigură în mod intenţionat un profit mai mare. Iar faptul că acest lucru este posibil se datorează lipsei de concurenţă de pe piaţa energetică", a punctat Voinea.

La rândul său, Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, susţine că grupurile energetice prezente pe piaţa din România îşi permit să obţină marje de profit mai mari pentru că au activităţi de monopol.

„Dacă nu există nicio instituţie care să-i oprească, normal că fac profituri uriaşe generate de creşteri de preţuri din activităţi de monopol. Mai mult, cer liberalizarea pieţei, deşi investiţiile lor sunt foarte mici. Deviza lor este: «preţuri ca-n Vest, cheltuieli ca-n Est, profit maxim»", a arătat Pârvan.

Hajdinjak a mai spus că, de la preluarea Electrica Moldova şi Distrigaz Nord în 2005, E.ON a investit în România 1,8 miliarde de lei. Aceasta înseamnă circa 450 de milioane de euro în şase ani, adică în jur de 80 de milioane de euro pe an.

"România are un risc mai mare decât Germania, deci investitorii trebuie să aibă o rată de rentabilitate mai mare."
Frank Hajdinjak
şeful E.ON România

E.ON nu este interesată de minele Olteniei

„România trebuie să reia privatizările cu investitori strategici care vor să-şi dezvolte afacerile şi care caută să cumpere pachete majoritare la companiile de stat. Vom vedea când vor fi lansate şi ce succes vor avea, dar este un pas bun", a mai spus Hajdinjak.

El a precizat că E.ON nu este interesată să cumpere viitorul complex format din termocentralele şi minele de lignit din Oltenia, precizând că acesta nu va oferi rata de rentabilitate pe care urmăreşte compania să o obţină.

sursa: http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/cum-faci-profit-mai-mare-romania-decat-germania-1_50ba02827c42d5a663afa078/index.html

și chiar dacă avem încă cele mai mici tarife la energie pentru utilizatorul final, aceste tarife raportate la venit, sunt cele mai mari din Europa.

http://www.mediafax.ro/social/preturile-energiei-si-gazelor-din-romania-mai-mari-decat-in-tari-bogate-din-ue-raportat-la-venituri-9790003

Probabil, în final, prețul energiei va avea cam aceeași soartă ca și cel al benzinei, va ajunge la același nivel ca în Europa, dar la venitul de aici. Problema e că la benzină mai poți alege, ai alternative, dar la energie această alternativă nu există pentru consumatorul casnic.

[Alexx]

Greu, dar SE POATE! O asociație de proprietari din Iași a învins în instanță colosul E.ON. Compania a trimis o factură de regularizare calculată după ureche

Potrivit unei sentinţe a Judecătoriei Iaşi, procesul dintre Asociaţia de proprietari Otilia nr. 15 şi E.ON Energie România a început pe 5 octombrie 2012, la scurt timp după ce compania de electricitate emisese o factură de regularizare în valoare de 49.562 de lei.

 

În motivarea acţiunii, reprezentanţii asociaţiei de proprietari precizau că aveau încheiat un contract de furnizare de energie electrică de pe 27 mai 2008. Consumatorul mai arăta că E.ON a emis prima factură de regularizare pe 20 mai 2011 deşi actul bilateral semnat dintre cele două părţi prevedea că regularizarea se face bianual.

 

Regularizarea de atunci a dus la emiterea unei facturi de 22 de lei. Paralel, în fiecare lună, în baza unei estimări, asociaţia de proprietari plătea aproximativ 300 de lei către E.ON Energie. Surpriza pentru reprezentanţii asociaţiei avea să vină un an mai târziu, pe 17 mai 2012, când E.ON emitea o altă factură de regularizare în valoare de aproape 50.000 de lei.

 

Perioada de facturare menţionată în factură era de doar patru luni, iar valoarea, fiind cu mult mai mare decât cea a primei facturi de regularizare, a stârnit revolta reprezentanţilor asociaţiei. Potrivit sentinţei prin care s-a obţinut în primă instanţă anularea facturii, s-a efectuat o expertiză a contorulului de la bloc, iar E.ON Moldova Distribuţie a răspuns că „contorul este în stare intactă, nu prezintă semne de acces fizic neautorizat, consumul lunar este linear, fără fluctuaţii foarte mari de la o lună la alta“. Era clar atunci că una dintre cele două facturi de regularizare nu era corectă, explică Ziarul de Iași.

 

Explicaţia oferită de judecători pentru factura imensă primită de asociaţie la cea de-a doua regularizare a fost că firma de electricitate nu calculase consumul pentru doar patru luni, ci pentru toată perioada scursă de la momentul încheierii contractului.

 

De asemenea, mai spun judecătorii, „rezultă cu puterea evidenţei“ că prima factură de regularizare nu putea să aibă o valoare de doar 22 de lei. Cel mai probabil, ulterior emiterii primei facturi de regularizare, reprezentanţii E.ON şi-au dat seama de greşeală şi au încercat să „încarce“ cea de-a doua factură şi cu consumul „uitat“ timp de 39 de luni.

 

În motivarea sentinţei însă, magistraţii spun că tertipul la care au apelat cei de la E.ON nu a fost unul legal deoarece contractul de furnizare prevede că facturile de regularizare se emit de două ori pe an. „În perioada 27.05.2008-20.09.2011 au fost emise doar două facturi de regularizare, prima la 27.05.2011, iar cea de-a doua la 17.05.2012 (cea contestată), prin urmare, instanţa apreciază că reclamanta nu a respectat dispoziţiile contractuale.“ Drept urmare, factura de aproape 50.000 de lei a fost anulată de Judecătorie reţinându-se că asociaţia nu datorează către E.ON această sumă. Compania a intentat însă recurs, aflat în prezent pe rolul Tribunalului.






 

Ce spun reprezentanţii E.ON

În replică, potrivit unei întâmpinări a E.ON Energie, reprezentanţii companiei ies la atac şi blamează asociaţia de proprietari că nu s-a sesizat în momentul în care a primit prima factură de regularizare, cea de 22 de lei.

 

„Considerăm că reclamanta este de rea-credinţă, deşi a cunoscut exact perioada de facturare (acestea fiind înscrise pe fiecare factură emisă şi acceptată la plată de către reclamantă), nu a contestat niciodată cantităţile facturate şi perioada de facturare, nu a sesizat niciodată faptul că facturile emise sunt de prezumat sau cantităţile de energie facturate sunt mai mici decât consumul real, tocmai bucurându-se că are la plată sume modice, de 300-400 lei, mult scăzute faţă de consumul său real“, precizează reprezentanţii E.ON, citați de Ziarul de Iași.

 

În acest sens, Asociaţia de proprietari a intentat un proces separat prin care cere şi anularea facturii de 22 de lei, emise după prima regularizare realizată de E.ON. Avocata Claudia Tun, reprezentanta asociaţiei, susţine, referitor la prima factură de regularizare, că asociaţia a fost indusă în eroare şi obligată să achite o factură emisă în mod nelegal.

 

„Factura nu a fost contestată de către Asociaţia de proprietari deoarece exista prezumţia de încredere faţă de o companie naţională a cărei activitate este reglementată de legi, fiind o companie de a cărei corectitudine în exercitarea atribuţiilor sale depinde o întreagă ţară. Acesta este motivul pentru care asociaţia nu a pus la îndoială, la acel moment, menţiunile înscrise pe toate facturile achitate până la acea dată. Reprezentanţii companiei consideră că nu este corect să plătească acum un consum realizat acum mai mulţi ani, în condiţiile în care preţul electricităţii sau TVA-ul au crescut între timp”, mai spune avocata

sursa: din păcate știrea inițială de pe ziaruldeiasi.ro nu mai poate fi găsită http://7est.ro/actualitate/justitie/item/17936-greu-dar-se-poate-o-asociatie-de-proprietari-din-iasi-a-invins-in-instanta-colosul-e-on-compania-a-trimis-o-factura-de-regularizare-calculata-dupa-ureche.html

[Alexx]

Lista milogilor din factura ta de curent
De tine, mic posesor de contor electric, depinde soarta a tot felul de mari companii cu care ai sau nu treabă. Iată numele lor şi lanţul de minciuni de care s-au folosit ca să te pună la plată.

În nesfârşita încleştare contra buzunarului contribuabililor, Guvernul tocmai a atins culmea ridicolului: a instituit subvenţia pentru plata subvenţiei; pentru că asta este, practic, scutirea de la plata certificatelor verzi promisă marilor consumatori de electricitate. Propunerea are şanse puţine să treacă de filtrul Comisiei Europene, pentru că produce o discriminare inacceptabilă faţă de consumatorii casnici şi o distorsiune severă faţă de micii consumatori industriali – categorii care ar trebui să plătească factura de 750 de milioane de euro. Însă dincolo de asta, însăşi argumentaţia care stă la baza măsurii este o minciună.

Pierderile cu care principalii beneficiari, Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi (fostul Sidex), îşi argumentează cererea sunt reale: după ce au ajuns să plătească electricitatea la preţul de piaţă, profitul cândva mare s-a făcut mic. Când a trebuit să mai contribuie şi la plata certificatelor verzi, au trecut de pe plus pe minus. Acum nu ştiu pe unde să mai scoată cămaşa, dar cu profitul ce s-a întâmplat?

Alro a trecut pe pierdere în 2012, dar de la privatizare şi până atunci a raportat 10 ani consecutivi de profit – în total, peste jumătate de miliard de euro. ArcelorMittal a trecut pe minus în 2009, dar până atunci a strâns profituri de 700 de milioane de euro. Ambele cifre depăşesc de câte 10 ori preţul plătit la privatizare. Preţul era mic pentru că uzinele erau “energofage”, însă aşa profit ar fi fost destul pentru a le face eficiente.

Cel mai simplu şi mai la îndemână era să investească ele însele în construcţia de parcuri eoliene, pentru a-şi lua practic înapoi banii plătiţi pentru certificatele verzi – schemă testată cu succes de CEZ, E.ON şi Enel. Însă au preferat să mizeze pe cartea mai profitabilă a lobby-ului politic. Această opţiune, cu toate implicaţiile ei, este motivul pentru care guvernul vine acum cu o propunere diformă – nu “locurile de muncă”.

Desigur, consumatorii au tot dreptul să se plângă de preţurile umflate în încercarea de-a subvenţiona energia regenerabilă; dar în măsură egală. Pentru că tot în măsură egală au fost jupuiţi în schema care face obiectul celuilalt scandal la zi – al certificatelor verzi taxate de două ori. Aici, felul în care a fost împachetată povestea de către procurori a fost destul de ambiguu – dar detaliile au ieşit încet-încet la suprafaţă.

Taxarea dublă a venit dintr-o eroare de armonizare a legislaţiei – sau mai simplu spus din incompetenţa funcţionarilor care să se ocupe de asta. Iar beneficiarii, cele patru companii de distribuţie (Enel, E.ON, CEZ şi Electrica), au preferat să nu sufle o vorbă despre asta. Când şarada n-a mai putut continua, Autoritatea de Reglementare a dispus restituirea banilor, dar cu grijă mai degrabă faţă de bilanţurile distribuitorilor decât faţă de interesele financiare legitime ale păgubiţilor. Episodul surprins de DNA pare o comedioară colaterală, în care un vicepreşedinte cu talente de con-artist reuşeşte să vândă ceva ce era oricum gratis unei companii care a ales să facă “lobby-ul” pe cont propriu, separat de celelalte trei.

Este, desigur, revoltătoare formula feudală prin care un şef de instituţie cere peşcheş pentru a decide într-o chestiune de interes atât de larg – chiar şi dacă era o minciună. Însă investigaţia trebuie să meargă mai departe de atât! Pentru că este cel puţin la fel de revoltătoare forma deciziei.

Pe lângă că banii au fost daţi înapoi eşalonat, ei au fost daţi din facturile viitoare, fără să se ţină cont de cine şi cu cât a fost păgubit în mod real. Procedura firească ar fi fost ca toate facturile din perioada respectivă să fie recalculate în mod individual iar păgubiţii să fie notificaţi cu sumele pe care le au de recuperat. Teoretic, scurtătura aleasă atinge acelaşi scop dar numai în scenariul în care consumul fiecărui păgubit a rămas constant. Evident, nu e cazul, aşa că se ajunge în situaţia în care cei cărora le-a scăzut consumul îi subvenţionează fără să vrea pe cei cărora le-a crescut.

Acesta este un motiv legitim pentru toţi consumatorii, mai mici sau mai mari, cărora le-a scăzut consumul faţă de perioada 2008-2012, să deschidă proces colectiv contra distribuitorilor şi a ANRE. În unele cazuri este foarte probabil să apară prejudicii substanţiale de recuperat – oricum mult peste mita de câteva sute de mii de euro din dosar.

Chiar şi aşa, până la urmă şi distribuitorii au tot dreptul să se plângă că trebuie să finanţeze investiţiile regenerabile ale altora (atunci când n-au fost destul de inspiraţi încât să le facă chiar ei, aşa cum am arătat mai sus). Ei victimele cărei minciuni sunt? Răspunsul este însăşi schema de sprijin pentru investiţiile în turbine eoliene, panouri solare, microhidrocentrale şi biomasă. România are cel mai generos program din toată Uniunea Europeană, cu toate că a pornit în cursă cu a doua cea mai mare zestre de regenerabile după Suedia, graţie ponderii mari a energiei hidro în total. Faţă de ţinta de la nivelul UE de 20% din total pentru 2020, România şi-a asumat o ţintă de 24%. A atins-o încă de anul trecut. Această performanţă a adus şi o notă de plată uriaşă, care include toate pagubele enumerate până acum.

Că există capacitate de producţie nepoluantă este, în sine, un lucru pozitiv – însă aici minciuna stă în detalii. Iată deciziile contra intereselor consumatorilor.

1. A fost ales modelul de decontare cu certificate verzi (care favorizează investitorii mari) în loc de feed-in tariff (care le permite producătorilor mici şi foarte mici să livreze înapoi în reţea). Şi în a doua variantă tot consumatorii ar fi plătit; însă ar fi avut şi oportunitatea să treacă de partea cealaltă a contorului. Aşa, au beneficiat doar cei care şi-au permis să plătească milioane pentru parcurile eoliene şi alte sute de mii pentru terenuri, avize şi autorizaţii.

2. Când era clar că investiţiile sunt peste aşteptări, numărul certificatelor nu a fost calibrat în jos la timp – deocamdată se poate doar specula de ce, dar DNA ar putea oricând să ceară interceptările. În felul ăsta, proprietarii de mori de vânt şi-au recuperat rapid o bună parte din investiţie.

3. Eolienele au fost integrate prost: nu au fost sincronizate cu hidrocentralele, strategie care ar fi adus profit pentru Hidroelectrica şi ar fi evitat situaţia de acum, în care energia furnizată de vânt este o povară pentru sistem. Totul pentru ca profiturile băieţilor deştepţi, abonaţi la curentul “ieftin” hidro, să fie protejate.

4. Chiar şi UE, atunci când s-a trezit în faţa importurilor ieftine de panouri solare din China n-a ştiut ce să facă decât să ameninţe cu taxe vamale “anti-dumping”, pentru a impune în cele din urmă un prag de preţ şi un plafon de cantitate. Altfel spus, după ce iniţial a încurajat ţările membre să subvenţioneze regenerabile, UE a ajuns în cele din urmă să refuze subvenţiile acordate de chinezi. Au de câştigat companiile europene producătoare de panouri solare – la preţuri necompetitive.

5. În factură a mai fost introdusă şi “contribuţia pentru cogenerare”, de fapt o schemă prin care consumatorii de curent ajută producătorii de căldură să supravieţuiască (încă 400 de milioane de euro pe an, pe lângă miliardul înghiţit de regenerabile).

6. Returnarea defectuoasă a taxei încasate de două ori de către Enel, E.ON, CEZ şi Electrica – descrisă mai sus.

7. Subvenţia la plata subvenţiei promisă către Alro şi Sidex – descrisă mai sus.

Investitorii în regenerabile deja au fost aruncaţi peste bord: de anul acesta certificatele acordate sunt mai puţine sau n-au mai crescut în ritmul promis. “Băieţii deştepţi” au fost şi ei zvârliţi, măcar pentru o vreme, chiar dacă acum zgârie la poarta Înaltei Curţi să fie culeşi înapoi. Însă tot nu este de ajuns. Alro şi Sidex se zbat acum să prindă un loc în spatele consumatorilor, cocârjat deja de fostele “Electrice”. În toată şarada asta, micii consumatori par victimele cele mai la îndemână, mai robuste financiar şi mai dispuse să rabde. Un singur lucru le scapă celor care cred asta: felul cum abia anul trecut, chiar lângă graniţa României şi cu acelaşi fel de facturi umflate pe post de pancarte – vecinii bulgari măturau pe jos cu un guvern întreg.

sursa: http://romaniacurata.ro/lista-milogilor-din-factura-ta-de-curent/

[Alexx]

Oare de ce?

Hajdinjak, E.ON: În fiecare lună avem 200 de clienţi care dispar

Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON Româ­nia, un business de peste un miliard de euro, recunoaşte acum că toţi marii jucători de profil au subestimat impactul pe care-l va avea liberalizarea preţului la gaze, compania confruntându-se cu dispariţia lunară de pe statele de plată a circa 200 de mici clienţi care nu-şi mai pot plăti facturile.

Într-o conferinţă de presă de la începutul lui 2011, tot Hajdinjak spunea că liberalizarea gazelor este o veste bună, la acel moment şeful E.ON mulţumindu-le organismelor internaţionale care au forţat Româ­nia să aplice acest calendar.

„Cu toţii am subestimat reacţia pieţei la implementarea calendarului de liberalizare. Lunar, avem 200 de clienţi care ne dispar, majoritatea din cauza insolvenţelor. Unele companii se reorganizează bineînţeles, dar oricum toţi am subestimat acest efect. A fost prea rapid pentru ţara aceasta. În alte pieţe, cum este Franţa de exemplu, liberalizarea completă va avea loc în 2016. Pentru una dintre cele mai sărace ţări din Europa, acest calendar a fost prea rapid“, spune Hajdinjak.

sursa: http://www.zf.ro/zf-24/hajdinjak-e-on-in-fiecare-luna-avem-200-de-clienti-care-dispar-12863173

Scuze pentru a cere in continuare taxe si tarife mari.

[Alexx]

În războiul cu E.ON, O instanţă i-a anulat factura, o alta îl pune s-o plătească

 Gică Socea, din Piatra-Şoimului, trăieşte un adevărat coşmar de câţiva ani, de când compania E.ON l-a înştiinţat că este dator cu o sumă imensă ce reprezenta contravaloarea energiei pe care ar fi consumat-o.

După ce şi-a căutat dreptatea la autorităţi şi în instanţă, bărbatul s-a trezit în faţa unei noi anomalii: două sentinţe judecătoreşti, în aceeaşi cauză, cu două hotărâri diferite. Drumul sinuos pe care bărbatul l-a parcurs până la finalizarea proceselor a fost presărat cu indolenţa celor de la E.ON care nu au făcut nimic pentru a descoase iţele încâlcite de o eroare umană.

Un index introdus greşit a generat un consum aberant

Coşmarul lui Gică Socea a început în 2012, când compania E.ON i-a emis o factură exagerat de mare, de 10.596 de lei, nejustificată pentru un consum de electricitate normal, pentru perioada 21 ianuarie 2009 - 21 ianuarie 2012. Fiind sigur că este vorba de o greşeală, bărba-tul a contestat în instanţă suma pe care E.ON susţinea că o datorează, apoi s-a dus la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor în căutarea dreptăţii. Autorităţile au constatat că cei de la E.ON nu au fost corecţi, astfel că au aplicat o sancţiune şi au decis anularea facturii. La rândul ei, compania a contestat în instanţă amenda şi măsura anulării facturii şi astfel au fost deschise două dosare în acelaşi caz. După doi ani de procese, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Neamţ a reuşit să obţină o sentinţă definitivă şi irevocabilă care obligă compania la plata amenzii şi la anularea aberantei facturi. În acelaşi timp, Gică Socea a obţinut o sentinţă definitivă şi irevocabilă care are drept subiect aceeaşi fabuloasă factură, prin care este obligat la plata sumei de 6.514 lei. Bărbatul nu ştie ce să mai creadă, care sentinţă va fi pusă în aplicare, din moment ce una îi anulează factura, iar alta îl obligă să achite o mare parte din suma înscrisă pe factură.

„Am ameţit când am văzut factura. Eu care am un consum de până la 2 kilowaţi pe zi, m-am trezit că am consumat peste 200 de kilowaţi pe zi. Era o aberaţie! Am reclamat această situaţie în nenumărate rânduri, însă nimeni de la E.ON nu a catadicsit să-mi răspundă şi tocmai de aceea am contestat în instanţă factura. Am ajuns la ANRE, apoi la Târgu-Mureş, la sediul celor de la E.ON şi, în plus, am mers şi am reclamat această situaţie şi la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Neamţ. Între timp, cei de la E.ON au făcut presiuni ca să plătesc facturile şi în cele din urmă am cedat şi am semnat un grafic de eşalonare, însă nu sunt datoriile mele. După toate prin câte am trecut, m-am trezit în faţa a două sentinţe judecătoreşti, în aceeaşi speţă, dar cu hotărâri diferite. În procesul cu Protecţia Consumatorului mi-au anulat factura, iar în cel al meu, mă obligă să plătesc peste 6.500 de lei. Asta s-a întâmplat cu toate că în timpul procesului am atenţionat instanţa că acelaşi caz este judecat în două dosare. Acum nu ştiu ce să mai fac, cui să mă adresez ca să iasă adevărul la iveală şi să mi se anuleze, până la urmă, factura pentru că nu este vina mea că cei de la E.ON au greşit în momentul în care au montat contorul şi au introdus eronat indexul în sistemul informatic. De ce să plătesc eu pentru greşeala lor“, se întreabă Gică Socea.

Gică Socea a rămas dator vândut la E.ON

Potrivit sentinţei judecătoreşti, în urma unor expertize s-a constatat că problema apărută la gospodăria lui Gică Socea nu era din 2012, ci din 2002, când a fost montat un contor. Din cauza unei erori de operare indexul contorului a fost introdus greşit în sistemul informatic. În acest context, cei care au citit contorul au calculat eronat consumul de electricitate pe care îl avea bărba-tul. Apoi, instanţa i-a anulat din factură suma de 2.972 de lei, însă             l-a obligat pe bărbat să achite diferenţa de 6.514 lei, reieşită în urma unui raport de experitză contabilă.

„Cu toate acestea, deşi reclamantul s-a adresat în repetate rânduri pârâtei (n.r. E.ON Energie România) şi Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Neamţ, cu diverse petiţii prin care aprecia că nu este dator cu nicio sumă părţii adverse, în cuprinsul facturii, pârâta a prevăzut obligaţia de plată ce incumbă (n.r. impune) reclamantului pentru suma de 10.595 de lei. (...) Întrucât în cuprinsul raportului de expertiză a rezultat că reclamantul datorează însă suma de 6.514 lei, nedovedind plata acestei sume s-a reţinut în sarcina sa obligaţia de a o achita părţii adverse. (...) Nu se contestă faptul că recurentul - reclamant a achitat în toată această perioadă contravaloarea valorilor facturilor de energie electrică emise de furnizor, însă acestea nu au corespuns consumului efectiv, fiind emise pe baza unui index introdus eronat în sistemul informatic (3003 în loc de 30033). În consecinţă, în mod corect a fost reţinută situaţia de fapt de către instanţa de fond, recurentul  Socea Gică datorând suma de 6.514,57 lei care reprezintă diferenţa dintre contravaloarea energiei efectiv consumate şi cea achitată până la emiterea facturii seria MS nr. 1000076711/16.02.2012“.

„Eu o să lupt în continuare, o să fac toate demersurile până când adevărul va ieşi la iveală. Nu eu sunt vinovat pentru această situaţie şi nu văd de ce ar trebui să plătesc pentru greşelile altora. Tot ceea ce vreau este ca şi alţi cetăţeni care au aceeaşi problemă ca a mea, să nu se descurajeze, să lupte pentru că într-o bună zi vor avea sorţi de izbândă“, a conchis Gică Socea.

sursa: http://www.realitateamedia.ro/social/16084-in-rzboiul-cu-eon-o-instan-i-a-anulat-factura-o-alta-il-pune-s-o-plteasc.html

[Alexx]

Incredibil....

OPC, asaltat de număr crescut de plângeri. E.ON şi RCS&RDS conduc clasamentul

E.ON şi RCS&RDS sunt primele două societăţi din topul celor care i-au pus cel mai mult la muncă pe inspectorii Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC). Reprezentanţii CJPC şi-au prezentat ieri în cadrul Colegiului Prefectural rezultatele activităţii desfăşurate în primele şase luni ale acestui an.
Conform datelor prezentate, până la 30 iunie ieşenii au depus 1.849 de reclamaţii, faţă de 1.505 în primele şase luni ale anului trecut, şi 1.318 în aceeaşi perioadă a anului 2012. Dintre reclamaţii, 765 au fost considerate ca neîntemeiate, 128 au fost redirecţionate către alte comisariate judeţene, iar 146 au fost declarate nesoluţionabile, nefăcând obiectul atribuţiilor CJPC.

Grosul plângerilor, respectiv 1.645, au vizat bunuri şi servicii nealimentare, îndeosebi activităţi din domeniul alimentării cu electricitate şi gaz, furnizarea de servicii de cablu TV şi internet sau serviciile financiare.
Inspectorii CJPC au sancţionat E.ON de 183 de ori, în timp ce RCS&RDS a fost sancţionat de 138 de ori. „Nu ştiu în ce măsură cifrele reflectă într-adevăr problemele care apar în relaţia cu diverşii furnizori de servicii, mai ales în cazul celor care au monopol. Nu ai de ales şi semnezi contractul cu ei. Iar contractele sunt în aşa fel făcute, încât legal sunt acoperiţi. În schimb, tu stai şi aplauzi, că nu ai ce le face”, a apreciat şeful Direcţiei de Sănătate Publică, Lucian Indrei, prezent ieri la dezbaterile de la Colegiul Prefectural.

sursa: http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/opc-asaltat-de-numar-crescut-de-plangeri-e-on-si-rcsrds-conduc-clasamentul--73430.html

[Alexx]

E.ON România şi serviciile de telefonie mobilă, în topul reclamaţiilor la CJPC

În anul 2014, la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Suceava s-au înregistrat 1.497 de reclamaţii, în topul nemulţumirilor sucevenilor plasându-se cele trei companii de telefonie mobilă, cu 100 de reclamaţii, şi SC E.ON România, cu 139 de plângeri formulate. Cât priveşte SC E.ON România, sucevenii au formulat 19 reclamaţii la contractele de furnizare a gazelor naturale şi 120 de plângeri la serviciile de furnizare a energiei electrice. De menţionat că, în 2013, numărul petiţiilor care au vizat E.ON au fost de 56, mai puţin de jumătate comparativ cu anul trecut. Vasile Latiş, comisar-şef adjunct în cadrul instituţiei, a menţionat că nemulţumirile sucevenilor au în vedere aspecte precum: modul de întocmire a facturilor, debranşări abuzive, contoare defecte, taxe de rebranşare abuzive. „Sunt mulţi suceveni care vin la noi şi spun că nu înţeleg factura. Aici nu putem interveni. Sunt reglementări ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, care au vizat acest tip de factură. Noi doar putem verifica dacă s-a respectat acel tip de reglementare”, a mai spus Vasile Latiş. Cât priveşte operatorii de telefonie mobilă, potrivit lui Vasile Latiş, „aspectele reclamate au vizat refuzul societăţii de a rezilia anumite contracte, telefoane cu multiple defecte în perioada de garanţie, prelungirea în mod abuziv a contractelor”.

sursa: http://www.monitorulsv.ro/Ultima-ora-local/2015-01-14/EON-Romania-si-serviciile-de-telefonie-mobila-in-topul-reclamatiilor-la-CJPC

[Madmax]

E-On Romania nu are concurenta, deci, fac ce vor

[Alexx]

Un caz care te lasa fara cuvinte: Factură şoc la energie electrică într-o casă cu doar două becuri!

O bătrână de 78 de ani a primit pentru două luni din 2013 o factură în sumă de 3.860 de lei. In plus, la regularizare a mai constatat că are de plată încă 1.765 de lei.

O bătrână de 78 de ani din comuna Schitu Duca locuieşte fără curent electric de 10 luni, împreună cu un băiat cu handicap, din cauza unei facturi foarte mari primită de la E.ON Energie, dar pe care nu şi-o asumă. Fiica Mariei Cojocaru, Irina Teodorescu, le-a povestit reporterilor că mama sa deţine în locuinţa sa doar două becuri prin care se foloseşte de energia electrică, iar la fiecare factură obişnuia să plătească sume între 20 şi 40 de lei. „Dacă analizaţi toate facturile din anul 2012, se poate vedea cam ce consum avea mama, 20, 30, 40 de lei, poate cu foarte mici diferenţe în plus sau în minus. În 2013, până prin luna noiembrie nu a mai venit nicio factură, dar nici nu mi-a zis nimic mama, ca să mă interesez. Deodată, însă, a primit o factură de 3.860 lei pentru perioada 19.08.2013 – 18.10.2013, ceea ce mi se pare foarte mult. Am achitat în două tranşe 600 lei, dar mai mult n-am mai reuşit, mama are o pensie de urmaş de doar 400 lei”, ne-a spus Irina Teodorescu.
 
 
„Nu avem explicaţii şi nici bani să le plătim”
 
 
Potrivit facturii, În perioada 19.08.2013 – 25.09.2013, femeia a consumat 3.357 kWh, moment în care i-a fost schimbat contorul de către E.ON şi în restul perioadei facturate (23 de zile) a mai consumat doar 13 kWh. Ulterior, pe 28 februarie 2014, femeia a primit o altă factură, aferentă întregului an 2013 şi primelor două luni din 2014, prin care a aflat că mai are de plătit încă 1.765 lei. La 23 aprilie 2014, Maria Cojocaru a primit ultima factură de la E.ON, aferentă perioadei 4 ianuarie – 7 aprilie 2014, cu o sumă de 445 lei, dar pe care şi-o asumă. „Această ultimă factură ştiam că o să vină mai mare pentru că i-a fost rău mamei şi i-am pus un calorifer în acea iarnă, ne-o asumăm. Dar pentru celelalte două nu avem explicaţii şi nici bani să le plătim. Drept dovadă, la sfârşitul lunii aprilie mama a fost deconectată de la curentul electric şi de atunci stă la lumânare. Se fac zece luni de acum. Au deconectat-o dar nu ne-au dat niciun bon sau ceva similar, abia în noiembrie 2014 a venit cineva şi a constatat că mama e deconectată şi a întocmit un bon de mişcare contor electric. E ceva putred aici”, ne-a spus Irina Teodorescu.
 
 
 
Ce bănuieli are femeia
 
 
Femeia consideră că o posibilă explicaţie a emiterii celor două facturi ar fi existenţa unor contoare defecte, în perioada decembrie 2012 – ianuarie 2014 fiindu-i înlocuite trei astfel de aparate. În acelaşi timp, aceasta susţine că e posibil ca şi vecini ai bătrânei să fi profitat şi să se fi legat la reţeaua ei. „Nu ştiu ce s-a întâmplat cu contoarele, dar e ciudat că deodată să acumulez un astfel de consum, când de obicei sunt consumuri de 20-30 de lei. Nu am cum să probez că nu s-a consumat, dar ştiu sigur că mama nu deţine frigider, motoare sau alte aparate care să consume mult, doar două becuri are. Am auzit că unii vecini s-ar fi înţepat şi au consumat. Sau că a fost o diferenţă de vreo 8.000 de lei la primărie de plată şi primarul (n.r. – Mihai Mihalache) ar fi convenit să fie suma pusă în cârca unor necăjiţi din comună. Am multe motive să cred asta, primarul vrea o bucată de pământ de-a mamei, unde vrea să facă fermă, şi mama nu i-o dă. Nu ştiu ce să mai cred, chiar nu există dreptate pe lumea asta?”, s-a mai plâns femeia. Pentru că nu avea cum să plătească sumele respective, Irina Teodorescu s-a prezentat la sediul E.ON pentru a încerca găsirea unui răspuns, însă de acolo a fost îndemnată să scrie la sediul central al firmei de la Târgu Frumos. De acolo a primit trei răspunsuri, dar toate arătau că facturile au fost emise în baza citirii aparatelor care arătau aceeaşi valoare aferentă perioadei menţionate şi pe documente, astfel că nu poate fi vorba de o eroare de contorizare.
 
 
E.ON susţine că are dreptate
 
 
E.ON a recunoscut că afişajul unuia dintre aparate nu funcţiona corespunzător, însă a susţinut că „în urma extragerii raport a consumurilor înregistrate de contor s-a stabilit că indexul de demontare este corect şi nu este necesară efectuare recalculare cantitate de energie electrică consumată”, se arată în răspunsul E.ON. Nemulţumită de răspunsuri, Irina Teodorescu s-a adresat Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului, însă şi de aici a primit acelaşi răspuns ca din partea E.ON, având în vedere că instituţia publică a trimis punctul de vedere primit de la furnizorul de energie. În acesta se menţiona faptul că în lunile ianuarie, aprilie, iulie şi octombrie, Maria Cojocaru nu ar fi asigurat angajaţilor E.ON citirea contorului, motiv pentru care au fost emise doar facturi estimate în această perioadă. De asemenea, a notat comisarul CJPC faptul că, datorită condiţiei materiale nefavorabile, E.ON va permite plata eşalonată a datoriilor. Reporterul „Ziarul de Iaşi” a încercat să îl contacteze pe primarul Mihai Mihalache, însă acestuia nu ìi funcţiona numărul de serviciu.

sursa: http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/un-caz-care-te-lasa-fara-cuvinte-factura-soc-la-energie-electrica-intr-o-casa-cu-doar-doua-becuri--89506.html